Prin declararea la nivel național a Zilei Patrimoniului Mondial se intenționează promovarea elementelor de valoare universală ale patrimoniul mondial românesc, material si imaterial, şi scoaterea în evidenţă a necesității protejării şi conservării acestora.
Patrimoniul mondial UNESCO din România include în prezent în lista sa șapte situri culturale și două naturale.
- Delta Dunarii, din 1991
- Satele cu biserici fortificate din Transilvania (Biertan,Valea Viilor, Prejmer,Viscri, Dârjiu ,Saschiz și Câlnic) din 1993,
- Mănăstirea Horezu din 1993,
- Bisericile din Moldova (Arbore, Mănăstirea Humorului, Vatra Moldoviței, Pătrăuți, Probota,Suceava, Voroneț, Sucevița) din 1993,
- Centrul istoric al Sighișoarei , din Sighișoara,Mureș din 1999,
- Bisericile din lemn din Maramureș ( Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș, Poienile Izei,Rogoz, Surdești) din 1999
- Cetățile dacice din munții Orăștiei – Grădiștea de munte, Costești,Luncani, Bănița (Hundedoara), Căpâlna (Alba) din 1999
- Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei (Obiectiv comun cu Albania, Austria, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Elveția,Franța, Germania, Italia, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina.)- Cheile Nerei-Beușnița,Coronini-Bedina,Iauna-Craiova,Izvoarele Nerei,Șinca Noua(Brasov),Slătioara (Suceava), Cozia si Cheile Lotrișorului (Valcea), Ciucevele Cernei(Gorj),Groșii Țibleșului (Izvorul Șurii și Preluci) si Strâmbu-Băiuț (Maramures).
- Peisajul minier de la Roșia Montană (Alba), din 2021 – Înscris în acelasi timp si in Lista Patrimoniului Mondial în Pericol din cauza planurilor de a relua exploatarea minieră în zonă.
Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității există din 2008 , în urma semnării la Paris a Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (17 octombrie 2003)
În această lista, România a inclus 9 elemente:
- Ritualul Călușului Oltenesc (Olt) din 2008
- Doina (creația lirică, vocală sau instrumentală, specifică doar poporului roman , în care autorul necunoscut își exprimă în mod direct sentimentele de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă, tristețe, iubire) din 2009
- Tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu ,din 2012
- Colindatul în ceată bărbătească ,din 2013
- Jocul fecioresc din Transilvania din 2015.
- Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (Meşteşugul țesutului manual al covoarelor tradiționale de perete ) din 2016.
- Mărțișorul din 2017
- Arta cămășii cu altiță din 2022
- Tradițiile de creștere a cailor lipițani din 2022
La Torino, Școala Grupul Vatra, urmărește promovarea elementelor valoroase ale patrimoniului cultural imaterial românesc,astfel încât tainele cămășii tradiționale pot fi deslușite la Atelierul de cusături tradiţionale coordonat de Narcisa Razma Apostol.
Tot la Grupul Vatra, sub îndrumarea coregrafului Iurie Răileanu tineri,copii,adulți pot studia pașii dansului „Călușul Oltenesc” risipind spirite rele, iar în prag de sărbători pot retrăi magia sărbătorilor tradiționale românești, cu urși, capre, caiuti și măști.
