fbpx
22.2 C
Province of Turin
miercuri, iulie 17, 2024
INSPIRAȚIE ROMÂNEASCĂ

19 februarie – Ziua Brâncuși

Trebuie citit

Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată. (Constantin Brâncuşi)

Ziua Brâncuși se sărbătorește, începând din anul 2016, amintind data nașterii marelui sculptor român, „părintele sculpturii moderne” respectiv 19 februarie 1876, în satul Hobița, comuna Peștișani, județul Gorj.

Iniţiativa instituirii unei zile dedicate sculptorului român a avut-o scriitorul Laurian Stănchescu, care a făcut o solicitare sub forma unei scrisori publice în acest sens la începutul anului 2015 („Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie „Ziua Naţională Constantin Brâncuşi”) , iar legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată în 27 noiembrie 2015 de către preşedintele României.

Constantin Brâncuşi s-a născut în localitatea Hobița, județul Gorj iar scoala primară a urmat-o la Peștișani și Brădiceni , a muncit şi ca ucenic la Târgu Jiu, Slatina şi Craiova,  apoi a urmat Școala de Arte și Meserii (1894 – 1898)din Craiova, după care,la București se înscrie la Şcoala „Belle Arte„.

Părăsește România în anul 1904, mergând pe jos spre Franta fiindcă nu avea banii necesari deplasării, si trecând prin Viena si Budapesta. La Paris, în anul 1905 este admis la „École Nationale Supérieure des Beaux-Arts„, cea mai importantă si prestigioasa academie de arte plastice a momentului, lucrând în atelierul de sculptură al lui Antonin Mercié.

În 1906 expune la Société Nationale des Beaux-Arts și apoi la Salon dʼAutomne, Paris so tot in 1906, petrece scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin, dupa cum se specifica pe www.icr.ro, doar trei luni, convins fiind că „La umbra marilor copaci nu creşte nimic”.

În anul 1907 închiriază un atelier în Rue de Montparnasse și intră în contact cu avangarda artistică pariziană, iar în 1909 revine pentru scurt timp în România și participă la „Expoziția oficială de pictură, sculptură și arhitectură” unde primește premiul „II ex aequo“.

Opt ani mai târziu deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii, la Photo Secession Gallery din New York, apoi expune la Amsterdam, londra, New York,Boston, Chicago, Haga.

În 1937 primește comanda pentru un Ansamblu monumental la Târgu-Jiu, si-l va concepe ca un monument comemorativ închinat soldaților căzuți în Primul Război Mondial- „Calea Eroilor”, care avea trei părți: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit. Participă la mai multe expoziții din Statele Unite și de la Paris.

Ultima mare expoziție personală a lui Brâncuși a fost expusă în anul 1955 la Guggenheim Museum din New York, organizată de J.J. Sweney, cu 59 sculpturi, 10 guașe și desene.

Tot în acel an participă la expozițiile The Levin Collection de la Cranbrook Academy of Art, Bloomield Hills, Harry Winston Collection, Michigan Museum of Art și Sculpture, Drawings and Paintings de la Curt Valentine Gallery din New York.

În data de 16 martie 1957, Constantin Brâncuși moare,iar pe 19 martie este înmormântat în celebrul cimitir parizian Montparnasse.

La data de 3 iulie 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, iar la aniversarea a 125 de ani de la naşterea sculptorului, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi.

Majoritatea operelor marelui sculptor roman pot fi admirate în cele mai mari muzee şi colecţii din lume, iar din cele peste 200 de lucrări ale sale foarte puţine se mai află în ţară (la Târgu-Jiu, Craiova, Buzău şi Bucureşti).

În atelierul său din în inima Parisului, Brâncuși a creat opere ce vor rămâne în istoria umanității, opere ce se remarcă prin eleganța si esența formelor . Sculpturile sale abstracte și stilizate, reușesc să transmită prin simplitatea lor o profunzime spirituală unică.

Muzeul Național de Artă Modernă din Paris are un număr important de lucrări ale lui Brâncuși, lăsate prin testament moștenire României, refuzate însă de guvernul comunist al României anilor 1950, dar care au fost acceptate cu bucurie de Franța, care a preluat aceste lucrări şi a reconstruit, după moartea sculptorului, copia atelierului său la renumitul Centru Cultural „Georges-Pompidou”.

Notorietatea sculptorului român a fost atât de mare în Franța, încât autoritățile pariziene nu îndrăzneau să demoleze atelierele lui Brâncuși.

Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată. (Constantin Brancusi)

Photo credit: Mihai Bursuc pentru Revista IR, din expozitia continand opere ale lui Constantin Brâncuși reconstruite de sculptorul Rodion Gheorghiță, 2023,Torino.

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

- Publicitate-spot_img

Știri recente