de Sorin Poclitaru
Să ne trăiești, întru mulți ani, oștire,
Întotdeauna piept străpuns de lame,
Tu, ce-ai purtat atâta plâns de mame
Și-atâtea, fără rost, cununi de mire!
Tu, ce-ai trăit la piept cu tot pământul
În care ni s-au îngropat părinții,
Ce tații ni i-ai pus la sfat cu sfinții
Și frații ni i-ai împărțit cu vântul;
Tu, ce-ai fost țară și ești însăși țară,
Tu, ce-ai fost viață și chiar viață ești,
Tu, sânge viu al țării românești,
Care-ai mâncat din pâinea ei, amară!
În fruntea ta au stat vitejii care,
Iubindu-și glia-n glie s-au culcat:
Ion și Gheorghe, Mitru, Calistrat,
Toți cei ce-s azi pe cruce scriși, cu soare.
În tine s-au născut cândva eroi –
Le fie în vecie pomenire! –
Să ne trăiești întru mulți ani, oștire,
Și apară-ne-n primul rând, de noi!
Foto: Arhiva Muzeului National de Istorie al Romaniei,
Constantin Țurcanu (Peneș Curcanul), 1 martie 1854 – 15 noiembrie 1932- „Peneș Curcanul”, a fost un soldat român din Vaslui care a participat la Războiul de Independență (făcând parte din Regimentul 13 Dorobanți Vaslui – Iași, înființat în ianuarie 1877), la cel de-al Doilea Război Balcanic și la Primul Război Mondial (când a luptat în Regimentul VII Racova nr. 25 Vaslui). Vasile Alecsandri i-a dedicat o poezie intitulată „Peneș Curcanul”, inclusă în volumul „Ostașii noștri”, a cărui primă ediție a apărut în 1878.
Datare imagine: 1923
