În revista al cărei director este, coregraful şcolii Grupul Vatra din Torino, Iurie Raileanu, a vorbit despre sacrificiile pe care le-a făcut pentru a ajunge unde este acum, dar şi despre noua şcoală pe care o va inaugura la Milano, în toamna anului 2023.
Luiza Diculescu: Îți mai aduci aminte prima zi în care ai predat dansuri?
Iurie Raileanu: Nu chiar. Au trecut cam 15 ani de atunci. Nici nu am început propunându-mi să învăț pe cineva să dănseze, dar îmi doream atât de mult să dansez, să aparțin unui grup de dansatori, încât am început să-mi învăț prietenii, cunoștințele și, ușor-ușor, să mă trezesc în rolul de instructor.
Luiza Diculescu: Ai suferit ca să ajungi aici?
Iurie Raileanu: Şi încă mai sufăr. Mereu te sacrifici în artă. Dar alt mod de a trăi noi, artiştii, nu cunoaştem. Am suferit, dacă iei în calcul faptul că, ani de zile, abia aveam bani să mănânc, dar continuam să cred în Vatra, în conceptul acesta de şcoală tradiţională în afara graniţelor ţării, cu regulament, cu echipament, cu repertoriu autentic, bogat, cu tot ceea ce presupune o şcoală. Şi am reuşit. Astăzi, Grupul Vatra se bucură de toate aceste caracteristici.
Luiza Diculescu: Este suficient să ai talent ca dansator, ca să predai?
Iurie Raileanu: Nu. În niciun caz. Nu talentul ca dansator te face instructor, ci un alt dar; capacitatea ta de a fi și pedagog! Eu, în Ansambluri, am dansatori foarte buni care însă nu ar putea niciodată să transmită ceea ce știu ei, mai departe, altora.

Luiza Diculescu: Ce-i mai trebuie unui instructor dincolo de pedagogie?
Iurie Raileanu: Șarm. Farmec personal, capacități de lider, cunoștințe temeinice, experiență de viață. De fapt, eu nu am terminat niciodată cu studiul. Mereu studiez, exersez pași noi, citesc din folclor. Merg deseori la seminarii importante din România, sunt în contact cu mari coregrafi. Ca să nu mai spun de cursurile făcute la CONI, cele din ultimii ani. După prima diplomă obținută ca instructor, chiar anul acesta (2023 – n.r.) încep un alt parcurs didactic, la CONI, pentru a crește nivelul meu ca pregătire. Mereu învățăm. Din viața noastră sau a altora…
Luiza Diculescu: Grupul Vatra a atins performanțe deosebite în ultimii ani. De la transformarea profilului în asociație sportivă, înscrierea la CONI, până la competițiile importante de la care elevii tăi mereu se întorc cu premii fruntașe. De fapt, puțini știu, dar Grupul Vatra este partea românească din cadrul Asociației Sportive Primo Passo. Și tu nu coordonezi doar partea românească, ci și pe cea multiculturală. La Primo Passo poți studia balet, dans de caracter, dans modern, hip-hop, tango, dans oriental, percuții arabe, autoapărare, acrobatică, se învață limba română. Toţi profesorii acestor domenii sunt sub coordonarea ta; sunt echipa ta. Italieni, români, moldoveni, ruşi, brazilieni etc, toţi predau în şcoala creată de tine: Primo Passo. Mai mult, în 2020 ai înființat Departamentul Media Primo Passo, cu jurnaliști, videografi care îți promovează școala și comunitatea, în general. În 2021 ai surprins pe toată lumea lansând IR, revista Inspirație Românească. Ești mulțumit de ceea ce ai realizat până acum?
Iurie Raileanu: Nu. (Râde)
Luiza Diculescu: Suntem în ziua în care ”nu” este răspunsul ideal. (Râde)
Iurie Raileanu: ”Nu” face parte din vocabularul meu, ce-i drept. Doar că în ultimii ani am învățat să spun NU și să mă protejez. Revenind la ceea ce m-ai întrebat. Sunt recunoscător pentru ceea ce am realizat. Mulțumesc oamenilor care au crezut în mine, dar și celorlalți, pentru că absolut orice întâmplare m-a ajutat să devin omul care sunt astăzi. Nu sunt mulțumit pentru că – asemenea ție – atunci când ating un obiectiv, îl și fixez pe următorul. Mereu îmi doresc să construiesc ceva. Mereu lucrez la ceva. Ca planuri de viitor, vreau să duc Grupul Vatra la Milano. Am în plan să deschid filiale și în alte orașe din Italia. Sunt chestiuni la care lucrez de ani buni și care sunt pe cale să se întâmple.
Luiza Diculescu: Oprește-te puțin la Milano. De ce Milano?
IR: Tu știi prea bine! Pentru că în Milano avem o comunitate numeroasă de români și moldoveni, iar Milano este a doua capitală a Italiei, cea economică. Pe de altă parte, Grupul Vatra a crescut multișor. Are nevoie să se extindă. Îți amintești cum ne-a primit publicul de acolo, în spectacol? Mă refer la turneul Grupului Vatra, spectacolul din 26 martie, susținut la Teatrul Pime din Milano, și-n care invitat special a fost FUEGO.
LD: Sigur că-mi amintesc! Un public foarte cald. Cel mai mult mi-a plăcut frenezia cu care oamenii aplaudau și-i chemau pe artiștii Grupului Vatra, în scenă, mai înainte chiar de deschiderea oficială a spectacolului. A fost o senzaţie deosebită, greu de descris. A fost așa, piele de găină…Pe când preconizezi prima zi de cursuri la Milano?
IR: Septembrie/Octombrie, odată cu deschiderea anului 2023/2024. Aceasta este perioada. Ziua urmează să o anunț, iar tu vei afla prima, ca să dai știrea mai departe. 🙂
LD: Pe dansatorii de la Vatra îi aşteaptă un an cu multe evenimente, dar şi un turneu. Unul mic şi unul mare. Cel mic presupune spectacole în mai multe localităţi din Regiunea Piemont, în vreme ce turneul mare, presupune o serie de spectacole în mai multe oraşe, în cadrul turneului „Vatra salută Italia”. Astfel, după Torino şi Milano, urmează Padova, Roma, Florenţa, Bologna…Ai emoţii?
IR: Dacă te referi ca artist, da. Întotdeauna am emoţii. Dacă însă mă întrebi dacă mă tem, atunci nu, eu nu mă tem niciodată. Mă tem doar de Cer – cum spuneau dacii – să nu cadă pe noi…Atât!
LD: Vorbeşte-mi puţin despre evenimentele private la care participă dansatorii tăi.

IR: Evenimentele private sunt tot restul anului, dar dincolo de asta, noi ca şcoală oferim mai multe servicii, precum dansatori la petreceri private gen, aniversări, nunţi, surprize aniversare sau botezuri etc. Grupul Vatra participă şi la cerere, în diferite localităţi, acolo unde se organizează evenimente. De exemplu, primarii italieni ai localităţilor din împrejurimi, deseori, ne invită la zilele oraşelor respective sau la alte evenimente multiculturale. Iar noi mergem cu drag şi cu obiectivul clar fixat: să reprezentăm cu cinste România şi Moldova pe acolo pe unde trecem.
LD: Dincolo de cursurile pe care le predai elevilor de la Grupul Vatra, ştiu că predai şi persoanelor din afara şcolii şi mergi, astfel, în diferite oraşe din Italia, în cadrul unor seminarii de week-end.
IR: Sigur! Merg să predau oriunde mă cheamă lumea, bineînţeles, în funcţie de timpul pe care îl am la dispoziţie. Inclusiv deschiderea filialei de la Milano presupune cursuri fixe, dar şi seminarii. Voi merge în Milano fie în weekend-uri, să predau la cerere pentru diferite şcoli, asociaţii sau grupuri de oameni dornici să înveţe dansul nostru, fie la cursurile mele pe care, iniţial, le voi susţine sâmbătă. Apoi, în funcţie de dorinţa şi nevoia oamenilor, voi mări şi pentru Milano numărul de cursuri, dar şi de seminarii.
LD: Dar îţi place sau nu-ţi place faptul că revista IR îţi poartă numele?
IR: De displăcut nu îmi poate displăcea. Dar a fost decizia redacţiei, prin urmare, treaba voastră dacă vă place sau nu că revista are iniţialele mele. Puteți da numele meu oricâtor reviste vreți, tot o să vă chinui la antrenamente și, în general, la muncă. (Zâmbește).
LD: Descrie-mi ziua perfectă pentru tine.
IR: Nu ştiu ce înseamnă „perfect”. N-am trăit perfecţiunea până acum. Dar pot să îţi spun că cel mai bine mă simt acolo unde fac ce-mi place. Ai înţeles, da?
LD: Cred că da. La Grupul Vatra.
IR: Pe scenă! Acolo nu ai limite. Nu simţi că te sufoci niciodată. Eşti tu cu arta ta.
