fbpx
20 C
Province of Turin
joi, iunie 13, 2024
INSPIRAȚIE ROMÂNEASCĂ

Filosoful român Constantin Barbu, câștigătorul marelui Premiu Internațional de Poezie „Léopold Sédar Senghor”

Trebuie citit

Savantul Constantin Barbu, filosof, scriitor și eminescolog, a fost desemnat câștigător al Premiului Internațional de Poezie „Léopold Sédar Senghor” pentru volumul „Rovina nel vuoto/Paragina-n vid”, la secțiunea „Cărți publicate în limba italiană”.

Dincolo de cele menționate, de precizat este și faptul că scriitorul Constantin Barbu este membru și, totodată, ambasador al Academiei Internaționale Léopold Sédar Senghor, din Milano, de mai mulți ani.

Ceremonia oficială va avea loc la Milano sâmbătă, 6 mai 2023, de la ora 16:00, la Sala Ricci a Fundației San Fedele din Piazza San Fedele.

Revista IR se va afla la faţa locului de unde va aduce amănunte de la acest prestigios eveniment cultural.

Prof. Constantin Barbu – Biografie

Născut în 1954 (România). Absolvent al Facultăţii de Filologie, Universitatea din Craiova (1974-1978).
Bursier al Guvernului francez 1977, la Universitatea din Grenoble.
Publică primul articol în revista românească Ramuri (1975), apoi va publica (1976)în revista Universității din Craiova eseul Luceafărul şi Bhagavad-Gita. Acest eseu atrage atenția lui Constantin Noica, cel mai mare filosof român (din generația Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu).

Publică prima carte, Rostirea esențială. Eseu despre reamintirea Fiinţei la editura Scrisul Românesc (1985), prefaţă de Marin Sorescu. O carte de metafizică primită cu entuziasm şi generozitate de: Edgar Papu (în revista Flacăra, Edgar Papu fiind un filosof și eseist important din generația interbelică Mircea Eliade), Adrian Marino, laureat al Premiului Herder, autor Gallimard (în revista Tribuna), Mihai Şora, autor Gallimard, discipol al lui Mircea Eliade (în revista Ramuri). Anton Dumitriu (celebrul istoric al logicii) şi Dumitru Stăniloae (considerat cel mai important filosof ortodox din secolul XX) îi trimit autorului cuvinte cu totul aparte, în scrisori particulare.
Constantin Noica scrie: „Constantin Barbu – excepţional de înzestrat pentru lucrări de erudiţie şi istorie literară”(1981). Noica îl așază în fruntea „celor 22” de genii tinere ale României.

Emil Cioran îl numeşte: „un complice în cultul Nimicului“ (1989).
Considerat de Constantin Noica, Marin Sorescu și Edgar Papu „filosoful tinerei generaţii”.

În 1989, publică O gramatică a Fiinţei care este, de fapt, Hestia. Încercare de a dezlega imaginea lumii, fragmente din transsistemul Marea Traversare a Vidului (lucrare cuprinzând peste o sută de cărţi; va fi tipărită în 35 de volume din care au apărut până în prezent primele 15 volume).

André Glücksmann îl recomandă unor importante instituții guvernamentale franceze ca fiind „cel mai important filosof din Europa de Est“.
Filosoful Emmanuel Lévinas (autorul cărții Autrement qu’être ou au-delà de l’essence) îl recomandă pentru un doctorat lui Jacques Derrida cu o lucrare pe tema , Epékeina tēs ousías, Lévinas cunoscând lucrarea noastră (un dialog realizat cu Lévinas pe această temă a apărut în revista Ramuri din Craiova).
În 1990, apare la Editura Bulzoni din Roma cartea Eminescu e il romanticismo europeo având ca autori pe Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mario Luzzi, Constantin Barbu etc.

În 1991, la Editura Pontica, publică Eminescu. Poezie şi nihilism.
Editează Manuscrisele lui Mihai Eminescu (în facsimil), un Corpus eminescianum şi Opera transliterată – proiect din care au apărut, până în 1996 deja 25 de volume. Imaginat, la Păltiniş, împreună cu Noica, este cel mai mare proiect al culturii ro¬mâne. Reconstituind Bi¬blioteca lui Eminescu, a publicat 235 de volume din cele 1250. În Arhiva Eminescu, a publicat vol. 1-31.
În 1991 primeşte, la Bruxelles, din partea Fundației Maurice Carême, un Premiu internaţional pentru eseul L’UniVers et le Vers.
A publicat peste 40 de cărţi de poeme: Iluzia regală, Elegiile Absenţei, Versiuni ale vidului, Limba distrusă, Carte despre singurătate, nebunie şi moarte.

De asemenea:
Iluminările obscure (în 10 volume, fiecare volum având 100 de poeme):
Vol. 1 – Versuri din urmă; Vol. 2 – Katastrofe; Vol. 3 – Nebunie în deșirare; Vol. 4 – Poemul putred; Vol. 5 – Hârtia din craniu; Vol. 6 – Magiile uitate; Vol. 7 – Peisaj inexistibil; Vol. 8 – Sistemul cruzimii; Vol. 9 – Amurgul orbitor; Vol 10 – Manual de autopsie.

Autotransscrierile (în 10 volume, fiecare volum având 100 de poeme):
Vol. 1 – Sfânta mea descompunere; Vol. 2 – Închis în cușca vidului; Vol. 3 – Despărțirea minții; Vol. 4 – Spectacolul gri; Vol. 5 – Eclipsă în versuri; Vol. 6 – Piramida din cranii; Vol. 7 – Cumplita autoversiune; Vol. 8 – Să dau neantului ocol; Vol. 9 – Biata nihilință; Vol. 10 – Autotransscrierile.
Paragină-n vid (în 10 volume, fiecare volum având 100 de poeme):
Vol. 1 – A rămas în paragină vidul; Vol. 2 – Pecete niciunde; Vol. 3 – Paragină-n vid; Vol. 4 – Peisaje mentale; Vol. 5 – Schițe de nihilea; Vol. 6 – Închipuirile venețiene; Vol. 7 – Zborul pe inorog; Vol. 8 – Căruța sanskrită; Vol. 9 – Versurile argilei; Vol. 10 – Smintirea peste stea

A publicat peste 35 de cărţi de eseuri: Autoversiunea inexistibilă, Epékeina tēs ousías, Conversiunea poietică, Tratat despre arhei, Depășirea timpului meu, Hestia, Gramatica ființei, Înnoirea timpului, Experiența swacuității, Cărticica de întrafară, Schimbarea rozei, Supracartea fără de ce (în cinci volume) etc.
A tipărit cărţi inedite de Cioran, Noica, Eliade.
Câteva dintre lucrările sale au fost traduse în italiană, franceză, suedeză, engleză.
A editat „Cartea imaginală” Codex Aureus Dacoromanorum, 20 de volume.
A publicat Codul invers. Arhiva înnebunirii şi a uciderii nihilistului Mihai Eminescu, vo¬lumele I-XX.

A publicat Monumenta Romania Historica în 100 de volume (manuscrise în facsimil color inedit din cele mai importante 74 de arhive ale lumii).
A editat Integrala Manuscriselor Cantemir, vol. 1-102 (din cele 200 proiectate).
A editat în 100 de volume Sfinții părinți ortodocși. Martirii străromâni. Cuvioșii cei vechi. Ediție în facsimil color inedit, cuprinzând manuscrise din arhivele: Vatican, Roma, Napoli, Milano, Torino, Veneția, Sankt-Gallen, Freising, Fulda, Madrid, Paris, Viena, Oxford, Berlin, München etc.

A ținut conferințe și a lansat cărți în Parlamentul European, în Academia Germană. Cărțile sale se află în biblioteci de prestigiu din lume:

  1. Academia Germană
    – Integrala Manuscriselor Cantemir (75 de volume)
    – Arhiva Eminescu (30 volume)
  2. Biblioteca Națională a Franței, Paris:
    – Integrala Manuscriselor Cantemir (25 de volume)
  3. Biblioteca Națională a Turciei, Istanbul:
    – Integrala Manuscriselor Cantemir (25 de volume)
  4. Biblioteca Boris Elțîn, Moscova:
    – Integrala Manuscriselor Cantemir (25 de volume)
  5. Biblioteca Congresului American:
    – Rostirea esențială. Eseu despre reamintirea ființei
    – Încercare asupra temeiurilor limbii românești
    – Eminescu. Poezie și nihilism
  6. Biblioteca Națională a Belgiei:
    – Maurice Carême – L’UniVers et le Vers
  7. Biblioteca Națională a Luxemburgului:
    – Maurice Carême – L’UniVers et le Vers
  8. Biblioteca Națională a Italiei:
    – Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mario Luzzi, Constantin Barbu (Roma, Bulzoni, 1990)
    – Eminescu e il romanticismo europeo
    A fost redactor șef al Editurii Scrisul Românesc, 1990-1991.
    A fost lector universitar la Universitatea Ovidius, Constanța, 1991-1992.
    Director, director adjunct (din 2011 până în prezent) al Institutului de Istorie și Studii Cantemiriene, Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir din București.
    Este președinte al Academiei Europene „Dimitrie Cantemir.
    Este membru titular al ACADÉMIE EUROPÉENNE DES SCIENCES, DES ARTS ET LETTRES, Paris, din 2020.
    Primește Premiul de Poezie al AESAL, Paris, 2020.
    Este Doctor Honoris Causa al Universității din Kiev.
    Este membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din Moldova.
- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

- Publicitate-spot_img

Știri recente