fbpx
joi, aprilie 11, 2024

Iată cum au învățat italienii dansul popular românesc

Trebuie citit

 „ …mai mult decât oricând ,pentru noi, ca să  fim buni europeni, trebuie să fim buni români”.

(I.I.C. Brătianu, 1922)

Folclorul românesc prin dansurile populare și mai ales prin prezentarea iei – cămașa femeiască din portul popular românesc -, au fost duminică, 2 octombrie, protagoniștii  întâlnirii de la Moncalieri, organizată de  Asociația italiană Albero Fiorito din Moncalieri. 

Sub îndrumarea maestrului coregraf Iurie Raileanu, au evoluat românii din Ansamblul Strămoșeasca, pe ritmuri ancestrale de horă și sârbă, prezentând, dar și învățând italienii-gazde să-nvârtă hora noastră, și  dându-și „mână cu mână” să se prindă-ntr-o eternă poveste de viață, într-o călătorie pe plaiurile mioritice. 

Spectaculos a fost momentul piesei Ciuleandra-declanșând deopotrivă emoțiile românești, cu dor de casă, de Românie, și emoții italiane, deschizând brațe și inimi pentru o dintotdeauna legătură între popoarele noastre.

Intervenția jurnalistei Luiza Dinică Diculescu a adus în prim plan imaginea Reginei Maria, personalitate de excepție a istoriei noastre naționale, precum și de o covârșitoare  importanță pentru politica secolului trecut, contribuind la întemeierea Europei cum o cunoaștem azi, imediat după primul război mondial.  

Prezentarea Luizei Dinică Diculescu a adus meritat omagiu personalităților românești care au îmbogățit scena politică și culturală europeană, amintind, de asemenea, contribuția poetului Vasile Alecsandri la diplomația secolului trecut, în Italia,  și elogiind omagiul pe care torinezii l-au adus poetului, intitulând o stradă în Torino cu numele bardului din Mircești.

Un alt moment deosebit a fost prezentarea costumului nostru național de către Narcisa Razma Apostol, coordonatorul atelierelor de cusături tradiționale din cadrul Scuola di danza ed arte Primo Passo. 

Mărturie a culturii noastre străvechi, costumul național deschide, pagină cu pagină, istoria neamului, ca un adevărat certificat de naștere, de prezentare a românilor de pretutindeni. 

Astfel, Narcisa Razma Apostol a deschis cu răbdare și migală viziunea estetică a tuturor generațiilor de românce care au purtat cămașa tradițională: IA. 

Narcisa Razma Apostol a subliniat simțul estetic al poporului nostru, hrănit de frumusețea locurilor natale, de dragostea pentru natura reprezentată cu artă în altițe. Astfel, a arătat că în rândurile altiței găsim un mesaj și un bilet de vizită al strămoșilor, pentru cei ce vor urma, ca un testament etnografic lăsat generațiilor următoare în sipetul memoriei și al sufletului. 

Fii alături de noi și-n cadrul evenimentelor ce vor urma…urmărește-ne canalele oficiale, mai ales revista IR pe care acum o răsfoiești.

Fii acasă alături de noi, oriunde te-ai afla!

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

- Publicitate-spot_img

Știri recente