fbpx
2.2 C
Province of Turin
miercuri, decembrie 6, 2023
INSPIRAȚIE ROMÂNEASCĂ

Obiceiuri și credințe în Ajunul Ispasului/Bălțatele/Moșii de Ispas/Înălțarea Domnului/Paștele Cailor

Trebuie citit

Ajunul Ispasului, amplasat în săptămâna ce precede marea sărbătoare a Rusaliilor, constituia un nou reper sacru în viața oamenilor de altădată. În tradiția populară, se spune că în Ajun de Ispas se serbează ,,Bălțatele sau Pestrițele„ pentru a fi feriți de primejdii.


Ce reprezintă Bălțatele?

Bălțatele sau pestrițele = sărbătoare ținută în două episoade, fie în segmente de zi diferite,fie alternând și se serbează pentru a fi feriți de boli.

În preseara Ispasului se taie leuștean se pune prin case, pe la porți și pe la ferestre contra strigoilor.

Se înfrumusețează casele cu flori.

Se bat vacile cu leuștean și li se dă să mănânce anumite flori ca să nu le strice strigoi.
Femeile nu lucrează de Bălțatele, ci culeg buruieni (plante de leac).

Se cântă cu buciumele pentru ca fermecătoarele să nu ia laptele vacilor și mana câmpurilor.

Femeile vopsesc ouă roșii pentru ultima dată în acest an, iar vopseaua rămasă trebuie pusă la rădăcina unui pom.

Se spune că alunul înflorește doar în noaptea Ispasului și tot în această noapte se și scutură, iar florile lui sunt bune de leac pentru dragoste.

Tradiții de Ispas / Înălțarea Domnului/ Paștele Cailor:

Ispas – personaj mitic care ar fi asistat la Înălţarea Domnului și la ridicarea sufletelor morţilor la Cer, cică ar fi fost un personaj vesel și de aceea oamenii caută să fie binedispuși astăzi.

Până la Înălţare oamenii se salutau cu Hristos a înviat!/ Adevărat a înviat! De la Ispas 7 zile se salută cu Hristos s-a Înălţat!/ Adevărat că s-a Înălțat!

Ispasul se serbează întotdeauna la 40 de zile de la Învierea Domnului într-o zi de joi.

De la Ispas nu se mai mănâncă ouă roșii.️ Se poartă frunze de nuc la brâu (pentru că Hristos și-a pus atunci când s-a Înălțat).

️Ispasul numit și Paștele Cailor – ziua când pasc iarbă verde pe săturate și apoi se culcă și dau din cap în semn că sunt sătui, dar doar vreme de un ceas , deoarece au fost blestemați de Maica Domnului, căci caii tropotiră când avea vremea să nască pe Domnul.

Obiceiuri:
✅️Femeile împart azime calde, ceapă verde, și rachiu pentru sufletele morţilor, crezând că în această zi se înalță sufletele lor și să aibă merinde la drum.
✅️Femeile împart lapte dulce fiert cu păsat și buchete de mături de pe câmp , pentru ca vacile să fie lăptoase.
✅️În ziua de Ispas să nu dai foc și sare din casă pentru că tot anul vei avea huit.
În Mărginimea Sibiului este obiceiul cunoscut ,,Cântecele de Ispas „la care participă întregul sat.

Fetele erau îmbrăcate în rochii albe lungi purtând pe cap cununi de ,,holdă verde”, feciorii călări și lăutarii în frunte…străbăteau lanurile date în pârg, ocolind troițele de pe hotar cântând:

Astăzi joi de dimineață,
Mânecat-a mânecat,
Fetele Șoimanului ,
Să cerce grânele de-s bune,
Și ovesele de- s dese,
Secările de- nflorite,
Mălaiele de rodite.
După ocolirea crucilor din sat se îndreptau spre pădure, iar fetele cântau:
Codreo, ce ți-ai d-auzitu,
De frumos te-ai podobitu
Codreo cu podoabe verzi,
Tu din frunză nu te vezi,
O codreo, cucul cântând
Oile pe câmp zbierând
Și ciobanii fluierând
Mielușei aplecând”…
și așa petreceau în jocuri până seara târziu!

Sursă: Spațiul și timpul în tradițiile românești-Antoaneta Olteanu

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

- Publicitate-spot_img

Știri recente