fbpx
4 C
Province of Turin
vineri, februarie 23, 2024
[tds_plans_description free_plan_desc="SU5TUElSQSVDOCU5QUlFJTIwUk9NJUMzJTgyTkVBU0MlQzQlODI=" horiz_align="content-horiz-center" vert_align="middle" color="#e5172c" f_descr_font_transform="" f_descr_font_weight="700" f_descr_font_style=""]

„Toate drumurile duc la Roma!” – Istoria României în capitala  Imperiului Roman, surprinsă de reporterii IR care au vizitat, recent, Cetatea Eternă

Trebuie citit

Expoziția „𝗗𝗮𝗰𝗶𝗮 – ultima frontieră a romanității”, poate fi vizitată până la sfârșitul lunii aprilie 2024 la „Termele lui Dioclețian” (Terme di Diocleziano)

Sunt peste 1.000 descoperirile arheologice si artefactele ce pot fi admirate la sediul muzeului Național Roman din Roma,la punctul „Termele lui Dioclețian”care definesc dezvoltarea istorică și culturală a teritoriului României de azi pe o perioadă de peste o mie de ani, din secolul al VIII-lea î.e.n până în secolul al VII-lea e.n ,dovedindu-se a fi cea mai mare și valoroasă expoziție românească organizată în afara granițelor României în ultimele decenii.

Provenind din 47 de muzee din România si Republica Moldova,artefactele povestesc prin expozitia de la Roma istoria Carpato-Danubiano-Pontică, care stă la baza moștenirii culturale europene,fiind punte de uniune a Estului cu Vestul Europei,între Balcani si Mediterană.

Sunt expuse pentru prima dată la Roma,printre altele,  Șarpele Glykon din Tomis, o spectaculoasă reprezentare din marmură a „demonului” care vindecă boli și epidemii, coiful de aur de la Cotofenești,  un artefact prețios și unic, un coif princiar care foarte probabil era ofrandă divinităților, datând de la mijlocul secolului al V-lea î.e.n, cu mult înaintea cuceririi române a Daciei Felix din al doilea secol al erei noastre, celebrele și  rarele monede ,stateri din aur „kosoni” descoperiţi doar la Sarmizegetusa şi în împrejurimile celorlalte cetăţi dacice,emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos, dar si piese din tezaurul de la Pietroasa si multe artefacte descoperite pe teritoriul Dobrogei,printre care tezaurul funerar de la Agighiol,fastuos,compus din obiecte de aur, argint, fier, bronz şi ceramică, cu datarea tribuită sfârşitului secolului al IV-lea a. Chr.

Expoziția își propune să prezinte, prin firul epic al istoriei, popoarele care au locuit actualul spațiu românesc și rădăcinile poporului român de azi. Erau numiți de către grecii și românii din antichitate „Geți” și „Daci”. 

Pe firul istoriei, din expoziția de la termele lui Dioclețian, vizitatorul află despre  civilizațiile care, chiar nefăcând parte din Imperiul Roman , au avut contacte și  relații  cu acesta, fie pașnice, fie conflictuale, mai apoi, despre popoarele migratoare care au traversat teritoriul Daciei după retragerea autorității imperiale  romane din al III lea  secol,precum goții, gepizii,hunii, avarii și slavii. 

Împletirea și influența acestor civilizații migratoare asupra teritoriului României de azi, dar și  supraviețuirea civilizației romane chiar și după abandonarea teritoriului de către armata și administrația Romei, crearea în acest mod a poporului român , fac din Dacia Felix de atunci, România de azi, un spațiu perceput de istorici ca  „ultima frontieră a romanității”. 

Fructul unei importante colaborări între Italia,România  și Republica Moldova,  expoziția de la Roma pune sub reflectoare o regiune-punte de tradiții și culturi spectaculoase,între Orient și Occident, între ieri și azi. 

Mostra rămâne deschisă publicului până în aprilie 2024, la sediul din Via De Nicola 78, la Roma, de marți până duminică, între orele 9.30-19.00. (ultima intrare la orele 18.00), iar cetățenii români și moldoveni, beneficiază de intrare gratuită. 

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

- Publicitate-spot_img

Știri recente