Ziua de 2 februarie / Făurar este consacrată ursului, care mai este denumită în popor și Ziua ursului.
Din această zi se pot face previziuni mai clare ale timpului.
Românii, din unele părți ale Bucovinei, spun că: ,,Atunci când iese ursul din bârlog și începe a umbla, e semn că primăvara este aproape , iar dacă intră din nou în bârlog, iarna nu va pleca prea devreme.” (Spațiul și timpul în tradițiile românești Antoaneta Olteanu, p. 413).
La această dată, în calendarul creștin ortodox se prăznuiește – Întâmpinarea Domnului, denumită și Stretenia, cuvânt de proveniență slavonă.
În ziua Streteniei, după spusele românilor din Moldova: ,,Se întâmpină iarna cu primăvara și se iau la luptă, zicându-și una alteia să plece” .
Dacă în ziua Streteniei va fi cald, atunci va fi o vară călduroasă și îmbelșugată, iar dacă va fi frig o să avem o vară friguroasă și neroditoare!
O vorbă din bătrâni spune că: ,,Stretenia dezgheață apele” și pregătește pământul pentru a fi arat și semănat; fapt pentru care februarie se mai numeste și Făurar, (se pregătesc uneltele pentru lucrul câmpului).
Stretenia mai este numită și,, Sărbătoarea muierilor”, femeile fac colivă și o lipie și o duc la biserică pentru a le merge bine, mai ales femeile lehuze și cele însărcinate .
Un alt obicei legat de această este Târcolitul viilor.
Capul familiei merge la vie în dimineața acestei zile cu bundăretele (un fel de caltaboș) și o sticlă de vin în traistă. Înconjoară via de trei ori, după care se oprește la colțurile viei și taie câte o bucată de bundărete și o pune lângă butucul de vie, retează o coardă de viță, iar in locul tăieturii unge cu un amestec din untură, funingine adunată din vatra focului, picurând vin peste butucul de vie, mănâncă o bucată de bundărete și bea o gură de vin, după care spune: ,,Doamne, să-mi faci strugurii cât bundăretele! Coardele tătăiate se plantează devenind, Norocul viței!” (Ghinoiu 1997, p.200).
Așadar, să fim cu băgare de seamă la această zi și să o cinstim cum se cuvine, pentru a ne merge bine!
SURSA TEXT: Spațiul și timpul în tradițiile românești, Antoaneta Olteanu