fbpx
4.7 C
Province of Turin
marți, martie 5, 2024
[tds_plans_description free_plan_desc="SU5TUElSQSVDOCU5QUlFJTIwUk9NJUMzJTgyTkVBU0MlQzQlODI=" horiz_align="content-horiz-center" vert_align="middle" color="#e5172c" f_descr_font_transform="" f_descr_font_weight="700" f_descr_font_style=""]

Ziua Ursului – Datini și credințe românești

Trebuie citit

Ziua de 2 februarie / Făurar este consacrată ursului, care mai este denumită în popor și Ziua ursului.

Din această zi se pot face previziuni mai clare ale timpului.

Românii, din unele părți  ale Bucovinei, spun că: ,,Atunci  când  iese ursul din bârlog  și  începe  a umbla,  e semn că  primăvara  este aproape , iar dacă  intră din nou în  bârlog, iarna nu va pleca prea devreme.” (Spațiul și timpul în tradițiile românești  Antoaneta Olteanu, p. 413).

La această dată, în calendarul creștin ortodox se prăznuiește – Întâmpinarea Domnului, denumită și Stretenia, cuvânt de proveniență slavonă.

În ziua  Streteniei, după spusele românilor din Moldova: ,,Se întâmpină iarna cu primăvara și se iau la luptă, zicându-și una alteia să plece” .

Dacă  în ziua Streteniei va fi cald, atunci va fi o vară călduroasă și îmbelșugată, iar dacă va fi frig o să avem o vară friguroasă și neroditoare!

O vorbă din bătrâni spune că: ,,Stretenia  dezgheață apele” și pregătește pământul  pentru a fi arat și semănat; fapt pentru care februarie se mai numeste și  Făurar, (se pregătesc uneltele pentru lucrul câmpului).

Stretenia  mai este numită și,, Sărbătoarea  muierilor”, femeile fac colivă și  o lipie și  o duc la biserică  pentru a le merge bine, mai ales femeile lehuze și cele însărcinate .

Un alt obicei legat de această este Târcolitul viilor.

Capul familiei merge la vie în dimineața  acestei  zile cu bundăretele (un fel de caltaboș) și o sticlă de vin în traistă. Înconjoară  via de trei ori, după care  se oprește la  colțurile  viei și taie câte  o  bucată de bundărete și  o pune lângă  butucul de vie, retează  o coardă de  viță, iar in locul  tăieturii unge cu un amestec  din  untură, funingine adunată  din vatra focului, picurând vin peste  butucul de vie, mănâncă  o bucată de  bundărete și bea  o gură de   vin, după care  spune: ,,Doamne,  să-mi faci strugurii cât bundăretele! Coardele tătăiate se plantează devenind, Norocul  viței!” (Ghinoiu 1997, p.200).

Așadar, să fim cu băgare de seamă la această zi și să o cinstim cum se cuvine, pentru a ne merge bine!

SURSA TEXT: Spațiul și timpul în tradițiile românești, Antoaneta Olteanu

- Publicitate -spot_img

Mai multe articole

- Publicitate-spot_img

Știri recente